duminică, 26 octombrie 2008

Start!

Am 18 ani şi o săptămână. Încept să-mi asum rolul de om social. Devin seriosă . Am planuri mari şi totodată am învăţat să accept şi posibilitatea eşecului. Poate tocmai conştientizarea aceasta mă va face mai puternică, mai sigură pe mine. Nu ştiu dacă voi mai lăsa detaliile să mă afecteze-depinde de cât de mult le voi mai observa. E mai util să trasez totul în linii mari pentru ca apoi să am grijă să plasez lumina în colţul care trebuie.
De azi, hotarul între Teo- cea oficială, şi Teo- cea personală, este foarte clar. Voi avea eu grija să rămână aşa, cel putin atâta timp cât ne vom da rendez-vous aici, la şezătoare.
Va fi o şezătoare, bineînţeles, dar una virtuală, a secolului XI. Fără hore şi tricotaj, fără basma şi opinci. Doar cu poveşti, despre ţeluri şi realizări, despre eşecuri şi noi preocupări.
Partea bună e că nu doar eu sunt invitată aici, ci toţi cei care au un gând, mai mult sau mai puţin ascuns, o părere, avizată sau nu, o experienţă, personală sau culeasă din popor, o preocupare sau mai multe, un semn de întrebare şi două răspunsuri.
Eu voi da startul la ceea ce vreau să devină un maraton de click-uri şi idei.
Încep prin a-mi dezvălui principalele priorităţi: BAC-ul, Facultatea de Jurnalism, tot ce înseamnă teatru, şi diverse teme de psihologie.
Zilele astea am făcut primul pas spre pregătirea pentru jurnalism. Am căutat şi eu ca tot omul pe internet tot ce înseamna această facultate, ce abilităţi presupune, ce perspective are. Printre altele am găsit şi un forum cu meditaţii gratuite pentru admitere, în care oamenii discută, se critică şi îşi dau sfaturi. Acolo, viitorii candidaţi postează subiecte de genul celor date la examenul de creativitate, iar ceilalţi, profesori, studenţi sau simpli anonimi îşi dau cu părerea. Exerciţiul acesta e foarte profitabil, întrucât aşa se fură tot felul de chichiţe folositoare la admitere. Cine ştie? Un simplu detaliu aflat astfel poate fi decisiv pentru eticheta la care mulţi râvnim, cea de ADMIS-de preferat, la buget.
Voi posta ulterior o încercare de a răspunde la o cerinţă de creativitate: descrie o zi caniculară într-un mare oraş. Vă las şi vouă timp de gândire ca să veniţi cu variante noi de răspuns.
Spor la lucru, inspiraţie multă...!
pe curând